Dusmanii nostri din umbra

1. Convingerea ca dreptatea este de partea noastra:

Persoana îsi închipuie ca numai ea are dreptate si ca cealalta persoana se înseala.
Ea este preocupata sa dovedeasca juste ea propriului punct de vedere în loc sa-si exprime propriile sentimente de ostilitate în mod deschis si sa încerce sa înteleaga ce simte sau gândeste interlocutorul sau.

2. Blamarea:

Individul este convins ca problema a fost generata de greseala celeilalte persoane. Aceasta îl face sa se simta total nevinovat si îi confera dreptul de a-l blama pe celalalt.

3. Nevoia de victimizare:

Individul îsi „plânge de mila” si considera ca ceilalti îl trateaza în mod nedrept din cauza egoismului si lipsei lor de sensibilitate. Încapatânarea de a nu întreprinde nimic pentru a ameliora situatia lasa celorlalti impresia ca subiectul în cauza se complace în postura de martir.

4. Scoaterea din cauza:

Persoana nu-si poate imagina ca a contribuit în vreun fel la crearea problemei survenite, pentru ca nu sesizeaza impactul comportamentului sau asupra celorlalti. De pilda, un sef se poate plânge de faptul ca unul dintre subordonati este dogmatic, încapatânat si nu asculta ceea ce-i spune, fara sa-si dea seama ca el însusi îl contrazice ori de câte ori acesta încearca sa emita vreo parere.

5. Defensivitatea:

Persoanei îi este atât de teama de critica încât nu suporta sa auda nimic negativ sau dezagreabil. În loc sa asculte si sa identifice ceea ce este adevarat în spusele celuilalt, el invoca argumente pentru a se apara.

6. Hipersensibilitatea la constrângere:

Persoana se teme sa cedeze sau sa fie condusa. Întrucât ceilalti oameni îi par excesiv de dominatori, considera ca trebuie sa reziste cu orice pre tendintelor acestora de a o influenta în vreun fel.

7. Solicitari exagerate fata de ceilalti:

Persoana se crede îndreptatita sa beneficieze de un tratament special din partea celorlalti si se simte frustrata atunci când nu este tratata asa cum s-a asteptat. În loc sa încerce sa înteleaga ce-i determina pe cei din jur sa procedeze astfel, subiectul considera ca acestia nu sunt rezonabili si ca nu au dreptul sa se poarte ca atare.

8. Egoismul:

Persoana doreste un anumit lucru, într-un moment anume, si face crize de nervi daca nu-l obtine. El nu este interesat de ceea ce cred sau simt altii.

9. Neîncrederea:

Individul se înconjoara de un zid, de teama ca, daca va asculta si va cauta sa înteleaga ce simt si gândesc ceilalti, acestia vor profita de el.

10. Nevoia compulsiva de a oferi ajutor:

El sau ea simte nevoia sa-i ajute pe ceilalti, desi acestia nu doresc decât sa fie ascultati. Atunci când prietenii sau membrii familiei se plâng ca se simt rau, subiectul le da tot soiul de indica ii în legatura cu ce trebuie sa faca. În loc sa aprecieze acest lucru, cei care au primit sfaturile se simt agasati si continua sa se plânga, ambele parti implicate simtindu-se frustrate.

Daca identificati mai mult de 2-3 ingrediente din cele de mai sus in bucataria vietii dvs personale, cu ajutorul chestionarului autoevaluativ, este bine sa consultati un specialist psiholog.