Cum identificăm riscul de omucidere în relație? Semnale de alarmă și factori declanșatori (OPI)

Cercetările sugerează că OPI este de obicei rezultatul unei combinații de factori individuali, relaționali și situaționali, mai degrabă decât al unui singur motiv izolată.

1. Factorii individuali

• Istoricul de violență și abuz: Persoanele cu antecedente de violență domestică sau criminalitate violentă au un risc mult mai mare de a comite OPI (Campbell et al., 2003; Stöckl et al., 2013).
• Tulburări psihice și de personalitate: Impulsivitatea, narcisismul, tulburările de control al furiei și tulburările de personalitate antisocială sunt asociate cu un risc crescut (Babcock et al., 2004; Dutton, 2007).
• Consumul de substanțe: Alcoolul și drogurile cresc probabilitatea escaladării violenței și au fost identificate în multe cazuri de OPI (Frieze, 2005; Fox et al., 2010).

2. Factorii relaționali

• Controlul coercitiv și gelozia: Partenerii care exercită un control intens sau manifestă gelozie extremă sunt mai predispuși să comită OPI, mai ales atunci când victima intenționează să părăsească relația (Stark, 2007; Johnson, 2008).
• Istoricul abuzului în relație: Relațiile caracterizate prin abuz repetat, violență psihologică și fizică cresc semnificativ riscul de omucidere (Holtzworth-Munroe & Stuart, 1994; Dutton & Corvo, 2007).

3. Factorii situaționali și contextuali

• Crize economice sau stresante: Problemele financiare sau pierderea locului de muncă pot acționa ca declanșatori pentru violență letală (Fox et al., 2010).
• Accesul la arme de foc: Prezența armelor de foc în gospodărie este unul dintre cei mai puternici predictori ai mortalității în violența domestică (Campbell et al., 2003; Glass et al., 2008).
• Evenimente declanșatoare imediate: Separarea recentă, amenințările de despărțire sau conflictele intense pot precipita OPI (Campbell et al., 2003).

4. Integrarea factorilor de risc
Modelele de predicție subliniază că riscul cel mai mare apare atunci când factorii individuali (ex. istoric de violență), relaționali (ex. control coercitiv) și situaționali (ex. stres acut, acces la arme) se combină. Psihologia judiciară utilizează aceste modele pentru evaluarea riscului și pentru prevenirea tragediilor prin intervenții timpurii și protecția victimelor.

Sursa: Gottfredson, M. R., & Nielsen, M. S. (2024). Intimate partner violence, femicide, and general theories: Issues for research and policy from the view of modern control theory. Journal of Contemporary Criminal Justice, 40(2), 247–271. https://doi.org/10.1177/10439862241245838