Stagiu de supervizare în psihologie clinică
Se adresează psihologilor cu drept de liberă practică în psihologia clinică în supervizare.
În vederea atestării dreptului de liberă practică, la nivel de autonom, psihologii practicanţi au obligaţia de a efectua un număr minim de 100 de ore de supervizare profesională a practicii derulate, eşalonate pe durata unui an.
În vederea derulării practicii supervizate obligatorii, psihologii practicanţi sub supervizare pot să îşi desfăşoare activitatea în sectorul public sau privat, în regim salarial – pe o poziţie în specialitate, sau în regim de liberă practică – prin înfiinţarea formelor de exercitare a profesiei de psiholog reglementate de CPR. Aceştia se pot înscrie în programe de voluntariat la organizaţii în domeniu, în baza unui contract de voluntariat încheiat în condiţiile legii, şi pot parcurge stagii clinice supervizate sau programe de internship în clinici, în baza unui contract de internship.
Modalitatea de desfășurare:
Activitatea de supervizare profesională va fi desfășurată după un program de minim 6 ore/lună sau 9 ore/luna (2 sau 3 ședințe de câte 3 ore/lună). Programarea ședințelor se va realiza de comun acord, în timpul săptămânii sau sâmbăta.
Activitatea de supervizare profesională se va organiza flexibil, hibrid, în format online și fizic.
Costul ședințelor
Taxă participare
Grup: 50 lei/ora/sedință de 3 ore;
2 ședințe/lună x 3 ore => 300 lei
3 ședințe/lună x 3 ore => 450 lei
Individual: 200 lei/ședință x 50 min
ATENȚIE: plata se efectuează lunar, la începutul lunii, până pe data de 5 a fiecărei luni.
Nu se permit mai mult de 2 absențe pe parcursul fiecarui an de stagiu de supervizare. Pentru ședințele neefectuate, nu se returnează plata, urmând ca supervizații să primească materialele de curs in limita mentionata mai sus (NU mai mult de 2 absențe pe parcursul fiecarui an de stagiu de supervizare).
Înscrieri și informații pe adresa de email info@jenichiriac.ro
Descarcă modelul de contract.
Condiții de ieșire din supervizare
- Parcurgerea unui minim de 100h de supervizare/50 de ore într-un an, cu condiţia ca ambele specialităţi să aparţină aceluiaşi domeniu larg de specializare;
- Realizarea unui număr minim de 5 rapoarte de evaluare clinică (model Colegiu)
- Studii finalizate (licență în psihologie și master* în psihologie clinică sau psihoterapie);
- Vechime în muncă 1 an** (contract de muncă încadrare psiholog clinician sau propriul cabinet de psihologie acreditat pe competența psihologie clinică)
*supervizarea se poate începe chiar dacă studiile de master nu sunt finalizate. În vederea obținerii raportului final de supervizare va trebui să faceți dovada finalizării studiilor;
** în situația în care nu există experiență profesională, vă puteți înființa un cabinet individual de psihologie acreditat pe competența psihologie clinică sau puteți face ulterior dovada angajării pe funcția de psiholog clinician.
***supervizorul își rezervă dreptul de a selecta persoanele pe care le acceptă în supervizare.
Pentru păstrarea confidențialității, sesiunile nu se vor înregistra
Obiectivele supervizării în Psihologia Clinică:
Aspectele Etice și Deontologice ale Profesiei de Psiholog Clinician:
- Codul Deontologic al Profesiei de Psiholog: Înțelegerea și aplicarea principiilor etice și deontologice specifice domeniului psihologiei clinice.
- Relația Supervisor-Supervizat: Explorarea și gestionarea aspectelor etice implicate în relația de supervizare, inclusiv confidențialitatea și limitele profesionale.
- Competențele Psihologului Clinician în Supervizare
Forme de Organizare:
- Cabinetul Individual de Psihologie: Înțelegerea aspectelor practice și etice legate de organizarea și gestionarea unui cabinet individual de psihologie.
- Comanda și Utilizarea Timbrelor Profesionale: Furnizarea de informații cu privire la procedurile de comandă și utilizare a timbrelor profesionale, inclusiv respectarea normelor și standardelor profesionale.
Învățarea Sub Supervizare a Procesului de Evaluare Psihologică Clinică:
- Comprehensiunea procesului detaliat de evaluare psihologică clinică.
- Dezvoltarea abilităților de a alege și implementa corect instrumente de evaluare.
- Înțelegerea etapelor de colectare și interpretare a datelor în context clinic.
Exersarea Sub Supervizare a Resactarii de Rapoarte de Evaluare Clinică:
- Dezvoltarea capacității de a organiza și sintetiza informațiile obținute în timpul evaluării.
- Îmbunătățirea abilităților de redactare a rapoartelor într-un mod clar, coerent și profesional.
- Integrarea informațiilor relevante și a recomandărilor pentru planurile de intervenție.
Exersarea Sub Supervizare a Utilizării Instrumentelor de Evaluare Psihologică:
- Familiarizarea cu o gamă variată de instrumente de evaluare psihologică.
- Înțelegerea modului de aplicare corectă și etică a instrumentelor specifice.
- Interpretarea rezultatelor și integrarea lor în procesul de evaluare globală.
Aplicarea pe Cazuri Specifice a Aspectelor Învățate:
- Transferul cunoștințelor dobândite în contextul real al lucrului cu clienții.
- Dezvoltarea abilităților de adaptare a abordărilor și tehnicilor în funcție de nevoile specifice ale fiecărui caz.
- Evaluarea continuă a eficacității intervențiilor și ajustarea lor în consecință.
Link-uri utile:
- Legislație – Documente ce reglementează profesia de psiholog cu drept de liberă practică
- GHID DE BUNE PRACTICI – Raportul psihologic în psihologia clinică, psihoterapie și consiliere; Autori: Mugur Ciumăgeanu, Victor Badea, Florinda Golu.
”Acest ghid abordează problematica redactării raportului psihologic asociat evaluării clinice, psihoterapiei și consilierii. În urma lecturării acestui ghid, cititorul va dispune de informațiile necesare întocmirii unui raport psihologic ce oferă răspunsuri coerente și ușor de înțeles la întrebările care au condus la inițierea respectivului demers.
Sunt prezentate diferite tipuri de rapoarte psihologice, este realizată o trecere în revistă a problematicii conținutului unui astfel de raport, dar și a diferitelor stiluri ce pot fi utilizate în redactare.
Ghidul oferă, de asemenea, descrieri ale principalelor secțiuni ce se recomadă a fi incluse într-un document de acest fel. Pentru fiecare dintre ele sunt prezentate sugestii asupra tipului de informație ce ar trebui să se regăsească în secțiunea respectivă, dar și sugestii utile pentru evitarea unor greșeli frecvent întâlnite în practică”.(Autorii: Mugur Ciumăgeanu, Victor Badea, Florinda Golu).3. GHID DE BUNE PRACTICI – Competențe de evaluare și intervenție în specializările psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie; Autori: Mugur Ciumăgeanu, Victor Badea, Florinda Golu, Nicu Sava.
”Prezentul ghid este centrat pe clarificarea, atât pentru psihologii, cât și pentru alți factori interesați, a diferențelor și punctelor comune ale practicii profesionale în domeniul psihologiei clinice, consilierii psihologice și psihoterapiei.
În premieră pentru practica psihologică românească, se aduc în discuție:
• recomandările pentru parcursuri clinice (modalitatea de întâmpinare, evaluare și intervenție în lucrul cu clienții), precum și
• o clarificare, dincolo de normele existente, ale competențelor de evaluare psihologică pentru cele trei specializări.
Un alt punct important este acela de a detalia conținuturile de practică în ceea ce privește consilierea primară – mai precis, de a delimita competențele de intervenție ale psihologului clinician în comparație cu consilierul psihologic și psihoterapeutul.
Prezentul ghid este gândit ca un prim pas în reglementarea practicii profesionale în domeniul clinic. Un proces mai aprofundat de reglementare a practicii de consiliere și psihoterapie va fi realizat după o consultare prealabilă cu școlile formatoare, pentru a genera profiluri de competențe specifice fiecărei orientări.” (Autorii: Mugur Ciumăgeanu, Victor Badea, Florinda Golu, Nicu Sava).