Stagiu de supervizare în psihologie clinică

Ești psiholog incepator și lucrezi, ești psiholog în căutarea supervizării profesionale pentru obtinerea dreptului de liberă practică autonomă în psihologia clinică?
Ești psiholog practician înscris la Colegiul Psihologilor din România? Aici găsești resursele de care ai nevoie pentru a progresa și a iți atinge obiectivul de a obtine atestatul de liberă practică autonomă în psihologia clinică de la Colegiul Psihologilor din România.

Supervizare în psihologie clinică – De la sub supervizare la practicant autonom

Practica de cabinet este un teren fascinant, dar și unul plin de nuanțe care nu se regăsesc întotdeauna în manuale. Ca supervizor, misiunea mea nu este să „predau” psihologia, ci să îți ofer cadrul de siguranță și expertiza necesară pentru ca tu să îți descoperi propriul stil profesional.

Avantajele înscrierii în supervizare:
Mentorat: Beneficiezi de ghidare și feedback din partea unor profesioniști cu experiență în psihologia clinică.
Conexiuni profesionale: Creezi legături cu alți specialiști în domeniul psihologiei clinice pe termen lung.
Metodă hibridă: Participi la sesiuni atât online, cât și offline, asigurându-ți flexibilitatea în supervizare și dezvoltarea ta profesională.
Desfășurare pragmatică:
Suport online între sesiunile de supervizare: Beneficiezi de resurse și comunicare online pentru a maximiza experiența de dezvoltare profesională
Cum poți atinge orele necesare?
⌛ Completați 100 de ore într-un an sau pana la finalizarea studiilor de master (3+2): Îndeplinește cerințele de atestare cu un program adaptat nevoilor tale.
Stagiu redus pentru a doua specialitate: Realizează 50 de ore într-un an, cu condiţia ca ambele specialităţi să aparţină aceluiaşi domeniu larg de specializare.
Formule de organizare:
Individuală sau în grup: Alege formula care se potrivește cel mai bine stilului tău personal de dezvoltare profesională.
‍ Pentru înscrieri și detalii, scrie-mi pe adresa [info@jenichiriac.ro]
CUI SE ADRESEAZA?

Se adresează psihologilor cu drept de liberă practică în psihologia clinică în supervizare.

În vederea atestării dreptului de liberă practică, la nivel de autonom, psihologii practicanţi au obligaţia de a efectua un număr minim de 100 de ore de supervizare profesională a practicii derulate, eşalonate pe durata unui an.

În vederea derulării practicii supervizate obligatorii, psihologii practicanţi sub supervizare pot să îşi desfăşoare activitatea în sectorul public sau privat, în regim salarial – pe o poziţie în specialitate, sau în regim de liberă practică – prin înfiinţarea formelor de exercitare a profesiei de psiholog reglementate de CPR. Aceştia se pot înscrie în programe de voluntariat la organizaţii în domeniu, în baza unui contract de voluntariat încheiat în condiţiile legii, şi pot parcurge stagii clinice supervizate sau programe de internship în clinici, în baza unui contract de internship.

Modalitatea de desfășurare:  Programarea ședințelor se va realiza de comun acord, în timpul săptămânii sau sâmbăta. Activitatea de supervizare profesională se va organiza flexibil, hibrid, în format online și fizic. Nu se permit mai mult de 2 absențe pe parcursul fiecarui an de stagiu de supervizare.

Înscrieri și informații pe adresa de email info@jenichiriac.ro

                         Descarcă modelul de contract.

Condiții de ieșire din supervizare

  • Parcurgerea unui minim de 100h de supervizare/50 de ore într-un an, cu condiţia ca ambele specialităţi să aparţină aceluiaşi domeniu larg de specializare;
  • Realizarea unui număr minim de 5 rapoarte de evaluare clinică (model Colegiu)
  • Studii finalizate (licență în psihologie și master* în psihologie clinică sau psihoterapie);
  • Vechime în muncă 1 an** (contract de muncă încadrare psiholog clinician sau propriul cabinet de psihologie acreditat pe competența psihologie clinică)

*supervizarea se poate începe chiar dacă studiile de master nu sunt finalizate. În vederea obținerii raportului final de supervizare va trebui să faceți dovada finalizării studiilor; 

** în situația în care nu există experiență profesională, vă puteți înființa un cabinet individual de psihologie acreditat pe competența psihologie clinică sau puteți face ulterior dovada angajării pe funcția de psiholog clinician.

***supervizorul își rezervă dreptul de a selecta persoanele pe care le acceptă în supervizare.

        Pentru păstrarea confidențialității, sesiunile nu se vor înregistra

Obiectivele supervizării în psihologia clinică: Știu că trecerea de la teorie la cabinet poate fi plină de întrebări și momente de incertitudine. Rolul meu ca supervizor nu este să îți „predau” lecții, ci să îți fiu alături ca un partener de dialog, oferindu-ți o oglindă în care să îți rafinezi stilul de lucru și siguranța clinică.

Ce îți propun în cadrul ședințelor noastre:

  • Un spațiu sigur: Unde poți vorbi deschis despre greșeli, blocaje sau emoțiile tale în relația cu beneficiarii serviciilor tale psihologice.

  • Analiză de caz colaborativă: Analizăm împreună cazurile tale pentru a descifra mecanismele psihopatologice din spatele simptomelor. Nu îți voi da rețete, ci te voi ghida prin întrebări socratice să descoperi singur cea mai bună cale pentru practica ta profesională.

  • Suport emoțional: Lucrăm împreună pentru a preveni burnout-ul și pentru a înțelege fenomenul de contratransfer. Te ghidez să îți gestionezi emoțiile (contratransferul) și să îți păstrezi echilibrul în fața cazuisticii dificile.

  • Etică și structură: Navigăm dilemele etice cu responsabilitate, asigurând protecția beneficiarului serviciilor psihologice și a ta, ca specialist. Ne asigurăm că practica ta respectă standardele Colegiului Psihologilor (CPR).

Cum colaborăm concret? (cadrul și limitele)
Pentru ca acest proces să fie cu adevărat formativ, supervizarea necesită o structură clară – o lecție de igienă profesională pe care o vei prelua ulterior în lucrul propriu:

  • Ședințe programate: Analiza de caz detaliată are loc în spațiul protejat al ședinței (individuale sau de grup). Acesta este timpul dedicat exclusiv creșterii tale și explorării profunde a cazuisticii.

  • Suport și consultanță între sesiuni: Înțeleg că activitatea ta clinică nu se oprește între două întâlniri. De aceea, dacă întâmpini dificultăți punctuale sau dacă ai nevoie de supervizare sub presiunea unui deadline (de exemplu, finalizarea unui raport de evaluare urgent), mă poți contacta prin e-mail sau WhatsApp. Acest canal de comunicare este deschis pentru a te sprijini să navighezi momentele de impas profesional apărute neprevăzut.

  • Cultivarea autonomiei: Deși ai sprijinul meu în momentele presante, obiectivul nostru pe termen lung este maturizarea ta profesională. Te încurajez să îți exersezi discernământul profesional, astfel încât, treptat, să înveți să ai încredere în propria judecată clinică, transformând consultările între ședințe în confirmări ale competenței tale tot mai crescute.

  • Solicitări pentru situații urgente: În cazul unor situații urgente (risc vital sau complicații majore de caz), cadrul nostru permite o ghidare punctuală și rapidă. Intenția este ca tu să te simți susținut, dar și să te pregătești pentru momentul în care vei deveni propriul tău supervizor în momentele de presiune.

  • Comunitate și continuitate (Intervizare postsupervizare gratuită): Dincolo de obținerea atestatului de liberă practică, viziunea mea este una de colaborare pe termen lung. Îmi doresc ca supervizații mei să rămână conectați prin intervizare și în cadrul grupului comun de colegi. Această comunitate profesională în formare îți oferă un spațiu permanent de consultare, schimb de experiență și suport reciproc, chiar și după finalizarea stagiului de supervizare.

Link-uri utile:

  1. Legislație – Documente ce reglementează profesia de psiholog cu drept de liberă practică
  2. GHID DE BUNE PRACTICI – Raportul psihologic în psihologia clinică, psihoterapie și consiliere; Autori: Mugur Ciumăgeanu, Victor Badea, Florinda Golu.

”Acest ghid abordează problematica redactării raportului psihologic asociat evaluării clinice, psihoterapiei și consilierii. În urma lecturării acestui ghid, cititorul va dispune de informațiile necesare întocmirii unui raport psihologic ce oferă răspunsuri coerente și ușor de înțeles la întrebările care au condus la inițierea respectivului demers.
Sunt prezentate diferite tipuri de rapoarte psihologice, este realizată o trecere în revistă a problematicii conținutului unui astfel de raport, dar și a diferitelor stiluri ce pot fi utilizate în redactare.
Ghidul oferă, de asemenea, descrieri ale principalelor secțiuni ce se recomadă a fi incluse într-un document de acest fel. Pentru fiecare dintre ele sunt prezentate sugestii asupra tipului de informație ce ar trebui să se regăsească în secțiunea respectivă, dar și sugestii utile pentru evitarea unor greșeli frecvent întâlnite în practică”.(Autorii: Mugur Ciumăgeanu, Victor Badea, Florinda Golu).

3.  GHID DE BUNE PRACTICI – Competențe de evaluare și intervenție în specializările psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie; Autori: Mugur Ciumăgeanu, Victor Badea, Florinda Golu, Nicu Sava.

”Prezentul ghid este centrat pe clarificarea, atât pentru psihologii, cât și pentru alți factori interesați, a diferențelor și punctelor comune ale practicii profesionale în domeniul psihologiei clinice, consilierii psihologice și psihoterapiei.
În premieră pentru practica psihologică românească, se aduc în discuție:
• recomandările pentru parcursuri clinice (modalitatea de întâmpinare, evaluare și intervenție în lucrul cu clienții), precum și
• o clarificare, dincolo de normele existente, ale competențelor de evaluare psihologică pentru cele trei specializări.
Un alt punct important este acela de a detalia conținuturile de practică în ceea ce privește consilierea primară – mai precis, de a delimita competențele de intervenție ale psihologului clinician în comparație cu consilierul psihologic și psihoterapeutul.
Prezentul ghid este gândit ca un prim pas în reglementarea practicii profesionale în domeniul clinic. Un proces mai aprofundat de reglementare a practicii de consiliere și psihoterapie va fi realizat după o consultare prealabilă cu școlile formatoare, pentru a genera profiluri de competențe specifice fiecărei orientări.” (Autorii: Mugur Ciumăgeanu, Victor Badea, Florinda Golu, Nicu Sava).

NORME