Cum poate fi practicata ascultarea activa?

 

(…)Sa asculti înseamna sa privesti: nu exista ascultare activa fara contact vizual. Privirea deschide canalele de comunicare; prin privire recunoasteti prezenta celuilalt, manifestati dorinta de comunicare, interes, respect. Prin privire va faceti cunoscuta starea de spirit, iar interlocutorul va putea citi o anume „expectativa pozitiva”, adica acea atitudine care denota o atentie binevoitoare acordata celuilalt si faptul ca ne asteptam sa primim de la interlocutor mesaje importante.

De asemenea, sa asculti cu adevarat înseamna sa fii empatic cu gândurile si sentimentele celuilalt. Empatia este arta de a te pune în locul interlocutorului, ascultându-l atent pentru a-i putea întelege mai bine punctul de vedere, motivatia, interesul, pentru a vedea lumea prin prisma lui. Este vorba de a izola ceea ce exprima interlocutorul de ceea ce am putea simti atunci când îl ascultam (simpatie sau antipatie), dar totodata de a nu anula total sentimentele proprii (apatie). Iata câteva întrebari pe care ni le putem pune pentru deveni empatici fata de interlocutor: „ce încearca sa-mi spuna?”, „ce înseamna acest lucru pentru el?”, „cum vede el problema?”, „care sunt sentimentele lui si ce emotii simte?”.
Sa asculti activ înseamna sa adopti o atitudine întelegatoare: sa nu interpretezi, sa nu judeci, sa nu acuzi, sa nu critici, sa nu devalorizezi, sa nu denigrezi, sa nu insulti, sa nu vorbesti despre tine însuti, sa nu schimbi subiectul, sa nu dai sfaturi care nu au fost cerute, sa nu te gândesti înainte la ceea ce vei spune în timp ce interlocutorul îsi prezinta problema, ci sa te concentrezi asupra lui, încercând sa-l întelegi.
Ascultarea activa presupune ca dincolo de rationamentul interlocutorului si faptele relatate, sa întelegi semnificatia intelectuala si afectiva profunda a acestor
fapte pentru interlocutor, sa î i dai seama de conota ia afectiva a anumitor cuvinte,
gesturi, priviri.
Elementele de comunicare nonverbala însotesc permanent o ascultare care se vrea a fi activa. Asculti nu doar cu urechile, ci cu întreg corpul: aplecare înainte a corpului, clatinari usoare din cap, mentinerea contactului vizual, zâmbet etc. Prima tehnica utilizata pentru ascultarea activa este tacerea. Sa stii sa taci pentru a permite interlocutorului sa vorbeasca sau sa-si caute ideile. Sa nu îti fie teama de tacere pentru ca adeseori cea mai buna empatie se realizeaza în liniste.
O alta tehnica este aceea a interogarii: sa stii sa pui întrebarile adecvate, pe un ton cald si blând, pentru a-i permite interlocutorului sa se exprime liber, pentru a afla informatiile exacte, nevoile, preocuparile, anxietatile si dificultatile celuilalt. Întrebarile pe care le adresati demonstreaza ca ascultati si încurajati comunicarea, iar raspunsurile permit dezvoltarea unor noi argumente.
Un efect asemanator are si tehnica reformularii spuselor celuilalt. Astfel, interlocutorul va recunoaste ca într-o oglinda imaginea a ceea ce tocmai a rostit; iar aceasta imagine îl va ajuta sa-si clarifice propriul punct de vedere, se va simti înteles si încurajat sa continue sa se exprime. Confirmati ca l-a i înteles si verificati-va prin parafrazare, adica reformulare (“Spui ca vrei sa…?”). Parafrazarea este cea care duce la raspunsul: “Da, asa este”.
Ascultarea activa nu înseamna pur si simplu a-i acorda atentie celuilalt, sau a-i pune întrebari pentru a reconstitui puzzle-ul cu informa ii care ne lipsesc pentru a întelege o situatie. Ci presupune mai curând sa te interesezi de ceea ce nu spune interlocutorul. Trebuie sa avem în vedere faptul ca noi nu povestim decât o parte a experientelor pe care le traim, si aceasta cu ajutorul limbajului – care este adesea mult prea imprecis – si dintr-o perspectiva întotdeauna subiectiva, prin urmare diferita de la persoana la persoana. De aceea ascultarea activa, prin tehnicile pe care le implica si mai ales prin atitudinea care se cere a fi adoptata, permite depasirea unor bariere importante în comunicare, dezamorsarea conflictelor si stabilirea de relatii pozitive cu ceilalti. Sa stii sa asculti este o competenta pe cât de rara, pe atât de pretioasa!

Cornelia Dumitrascu

Bibliografie:
Chiru, I., Comunicarea interpersonala, Ed Tritonic, 2003;
Holdevici, I., Ameliorarea performan elor individuale prin tehnici de psihoterapie,
editura Orozonturi.

Leave a Reply