Conflictele in relatia de cuplu
Material realizat pentru Revista Lumea Misterelor
In viata de cuplu pot aparea dispute care sa afecteze viitorul relatiei si, implicit, al familiei. Indiferent de natura acestor conflicte, adultii este nevoie sa descopere, sa « invete » cum sa actioneze pentru a evita discutiile conflictuale cu urmari grave (divort, violenta, abuz, suicid, crima etc). Gelozia, problemele financiare, lipsa de afectiune si incredere sunt doar cateva dintre cauzele aparitiei disputelor in randul adultilor care au deja o familie sau o relatie de cuplu stabila. Tot ceea ce conteaza in viata de familie este comunicarea, maturitatea, atitudinea pozitiva, intelegerea, puterea de a asculta temerile si grijile celuilalt cu calm si rabdare. Optand pentru aceste atitudini comportamentale, orice problema isi gaseste rezolvarea mai devreme sau mai tarziu. Si totusi, situatiile conflictuale par a se inmulti generand situatii ce para fi fara rezolvare. Inainte de a cauta solutii, este nevoie sa descoperim ce intelegem prin conflict ?
Conflictul a fost definit de-a lungul timpului intr-o multitudine de forme. Disputa, neintelegere, dezacord, divergenta etc sunt termeni uzuali pe care ii auzim mereu si care au legatura cu existenta unor stari conflictuale. In momentul in care are loc o ciocnire intre interesele, conceptele sau orgoliile unor persoane avem de-a face cu un conflict. Iar acest lucru se intampla extrem de des in viata de zi cu zi a unui cuplu. Exista diferite tipuri de conflicte: conflicte intrapersonale, conflicte interpersonale, conflicte de grup, conflicte organizationale, conflicte sociale s.a.m.d. Acestea adesea se rasfrang in arena vietii de cuplu. Unde ne este mai usor sa ne descarcam frustrarile ? Desfasurarea fiecarui conflict parcurge anumite etape cele mai importante fiind: dezacordul, confruntarea si rezolvarea. Dezacordul este faza initiala a conflictului in care partile constientizeaza ca au abordari diferite cu privire la situatia generatoare de conflict. In situatia in care acest dezacord este in imposibilitate de a fi solutionat de catre fiecare dintre parteneri adesea si nu se gaseste o solutie de compromis, imbratisata de catre partile implicate, se ajunge la confruntare (cearta). Aceasta poate imbraca diverse forme : de idei, verbala, fizica etc. Cei implicati sunt cei care decid formele acesteia. Rezolvarea conflictului depinde in egala masura de ambii parteneri. Cand vorbim despre celalalt, in locul celuilalt, uitam sa vorbim despre noi insine si « critica constructiva » se transforma in repros, iar rezolvarea apare ca un <nesfarsit> compromis. Frustrarile cresc, sentimentul de neintelegere si lipsa de armonie se accentueaza, devenim agresivi, respingem, acuzam, ne retragem, refuzam si astfel ne trezim intr-un cerc vicios din care pentru multi, singura scapare este divortul.
Conflictul are cauze multiple si este initiat de catre una dintre aceste cauze, pe fondul unei acumulari indelungate. Evident, acest lucru nu este valabil in cazul conflictelor spontane care sunt favorizate de anumite trairi sau stari de moment. Cauza cea mai frecventa care genereaza conflictul este lipsa de comunicare sau comunicarea deficitara in relatie cu celalalt,dar cel mai adesea in relatie cu propria persoana. Aplanarea conflictului devine imposibila in situatia in care lipseste comunicarea intre partile implicate in conflict. Din acest motiv, tensiunile dintre parti se amplifica si in final se ajunge la pozitii aparent ireconciliabile, iar intimitatea sau copii se transforma in « obiecte » de santaj sau revendicare intre parteneri.
Acesta este momentul in care interventia consilierului sau psihoterapeutului isi gaseste aplicabilitatea si utilitatea. In cadrul sedintelor de consiliere, se realizeaza un lucru important care constituie un prim pas in solutionarea conflictului: partile reincep sa comunice sau <invata> sa comunice in relatie, descoperind acultarea activa si secretele unei comunicari eficiente in cuplu. Chiar daca la inceput (in sedinta comuna) tonalitatea si intensitatea discutiilor dintre parti pare ca ascunde pozitii ireconciliabile, pe parcurs si in special in sedintele separate, partile incep sa genereze optiuni de solutionare a conflictului. Acestea sunt puncte de plecare importante care pot duce intr-un final la intersectarea intereselor partilor implicate si la nasterea unei solutii de solutionare a conflictului, reciproc agreate. Dincolo de pasiune, iubire, sentimente, ideea de relatie stabila si implicit de familie, presupune ideea de parteneriat. Astfel cei doi isi amintesc ca sunt in aceeasi tabara, si nu pe pozitii beligerante.
Conflictul a fost definit de-a lungul timpului intr-o multitudine de forme. Disputa, neintelegere, dezacord, divergenta etc sunt termeni uzuali pe care ii auzim mereu si care au legatura cu existenta unor stari conflictuale. In momentul in care are loc o ciocnire intre interesele, conceptele sau orgoliile unor persoane avem de-a face cu un conflict. Iar acest lucru se intampla extrem de des in viata de zi cu zi a unui cuplu. Exista diferite tipuri de conflicte: conflicte intrapersonale, conflicte interpersonale, conflicte de grup, conflicte organizationale, conflicte sociale s.a.m.d. Acestea adesea se rasfrang in arena vietii de cuplu. Unde ne este mai usor sa ne descarcam frustrarile ? Desfasurarea fiecarui conflict parcurge anumite etape cele mai importante fiind: dezacordul, confruntarea si rezolvarea. Dezacordul este faza initiala a conflictului in care partile constientizeaza ca au abordari diferite cu privire la situatia generatoare de conflict. In situatia in care acest dezacord este in imposibilitate de a fi solutionat de catre fiecare dintre parteneri adesea si nu se gaseste o solutie de compromis, imbratisata de catre partile implicate, se ajunge la confruntare (cearta). Aceasta poate imbraca diverse forme : de idei, verbala, fizica etc. Cei implicati sunt cei care decid formele acesteia. Rezolvarea conflictului depinde in egala masura de ambii parteneri. Cand vorbim despre celalalt, in locul celuilalt, uitam sa vorbim despre noi insine si « critica constructiva » se transforma in repros, iar rezolvarea apare ca un <nesfarsit> compromis. Frustrarile cresc, sentimentul de neintelegere si lipsa de armonie se accentueaza, devenim agresivi, respingem, acuzam, ne retragem, refuzam si astfel ne trezim intr-un cerc vicios din care pentru multi, singura scapare este divortul.
Conflictul are cauze multiple si este initiat de catre una dintre aceste cauze, pe fondul unei acumulari indelungate. Evident, acest lucru nu este valabil in cazul conflictelor spontane care sunt favorizate de anumite trairi sau stari de moment. Cauza cea mai frecventa care genereaza conflictul este lipsa de comunicare sau comunicarea deficitara in relatie cu celalalt,dar cel mai adesea in relatie cu propria persoana. Aplanarea conflictului devine imposibila in situatia in care lipseste comunicarea intre partile implicate in conflict. Din acest motiv, tensiunile dintre parti se amplifica si in final se ajunge la pozitii aparent ireconciliabile, iar intimitatea sau copii se transforma in « obiecte » de santaj sau revendicare intre parteneri.
Acesta este momentul in care interventia consilierului sau psihoterapeutului isi gaseste aplicabilitatea si utilitatea. In cadrul sedintelor de consiliere, se realizeaza un lucru important care constituie un prim pas in solutionarea conflictului: partile reincep sa comunice sau <invata> sa comunice in relatie, descoperind acultarea activa si secretele unei comunicari eficiente in cuplu. Chiar daca la inceput (in sedinta comuna) tonalitatea si intensitatea discutiilor dintre parti pare ca ascunde pozitii ireconciliabile, pe parcurs si in special in sedintele separate, partile incep sa genereze optiuni de solutionare a conflictului. Acestea sunt puncte de plecare importante care pot duce intr-un final la intersectarea intereselor partilor implicate si la nasterea unei solutii de solutionare a conflictului, reciproc agreate. Dincolo de pasiune, iubire, sentimente, ideea de relatie stabila si implicit de familie, presupune ideea de parteneriat. Astfel cei doi isi amintesc ca sunt in aceeasi tabara, si nu pe pozitii beligerante.