Gasca si apartenenta la gasca a adolescentului
Când „cordonul ombilical” cu familia s-a taiat, apare o noua familie – cea a gastii sau colegii.
Ei sunt cei care sunt în imediata vecinatate a adolescentului, primul refugiu sau prima ascunzatoare de parintii.
În gasca, adolescentul îsi gaseste locul in societate, capata sentimentul de apartenenta la grup. Grupul devine micro-societatea adolescentului in care el exista in afara parintilor, fratilor si surorilor. În aceasta gasca exista reguli, ca in orice societate. Se întrebuinteaza un anumit limbaj, toti se îmbraca într-un anumit fel, asculta aceeasi muzica, frecventeaza aceleasi locuri etc.
Dar, în fond, la ce foloseste gasca? Refugiul împotriva plictiselii, suportarii singuratatii, acceptarii propriilor schimbari. Ea ii permite adolescentului sa adopte deschiderea fata de ceilalti si sa se îndrepte spre introspectie. În colegi, prieteni, el gaseste un ecou la propriile mistere, pentru ca si ei trec prin aceleasi „greutati”, aceleasi incertitudini si îsi pun aceleasi întrebari.
Si cel mai bun prieten? E cel caruia i se spune totul, cu care se vorbeste ore în sir la telefon despre „totul si nimic…”: îsi împartasesc trairi, se linistesc reciproc, se aud gândind în timp ce-si vorbesc unul altuia, se privesc ca într-o oglinda…
Prietenia uneori se apropie de pasiune, dar nu întotdeauna ridica probleme de identitate sexuala.
Grupul, colegii sau prietenul permit un lucru esential: informeaza si raspund la întrebari de genul: „Sunt oare ca ceilalti, asta înseamna ca sunt normal?”.
Reversul medaliei este ca pentru a fi ca ceilalti, adolescentul poate deveni exigent, prea exigent cu sine (el primeste provocari, intra in competitie cu ceilalti) sau se simte frustrat fata de ceilalti din grup.
În ceea ce priveste conduita sexuala, gasca poate avea o influenta nefasta, cum ar fi situatia în care gasca fiind un cerc închis, select, unde alti membri nu sunt acceptati usor sau chiar deloc, membrii grupului sa întretina raporturi sexuale doar între ei (atunci când grupurile sunt mixte) sau sa dezvolte si sa consolideze comportamente sexuale deviante (viol, relatii sexuale în grup etc.), în cazul grupurilor unisex.
Pentru adolescent, gasca, confesorul, partenerul sunt unele din principalele lui surse de informatie sub aspectul relatiilor sexuale. Pentru el este mai usor sa vorbeasca cu cineva apropiat vârstei lui cronologice decât cu parincii, profesorul sau medicul scolii.
Dintre urmatoarele subiecte de conversatie, care sunt cele pe care le abordezi cel mai des cu prietenii?
Baieti
• Fete: 70%
• Sport: 70%
• Calculator: 46%
• Sexualitate: 42%
• Muzica: 41%
• Filme: 38%
• Dragoste: 38%
• Scoala: 33%
Fete
• Baieti: 73%
• Haine: 61%
• Dragoste: 59%
• Muzica: 52%
• Scoala: 39%
• Sexualitatea: 39%
• Calculator: 38%
• Filme: 33%
(Dragostea si sexualitatea adolescentilor – pentru baieti, pg. 80, 2001)
Cu cine ti se întâmpla sa vorbesti despre sexualitate?
• Colegii de aceeasi vârsta: 84%
• Cel mai bun prieten, cea mai buna prietena: 73%
• Colegii de celalalt sex: 54%
• Iubita, iubitul: 43%
• Mama: 30%
• Fratele mai mare, sora mai mare: 24%
• Tata: 16%
• Medicul: 10%
• Dirigintele: 7%
• Nu stiu: 2%
(Sursa: sondaj L’Express-Science & Vie Junior, 2000)
Psihosexolog Jeni Chiriac
