Psihologia muncii si organizationala

In societatea contemporana procesul muncii a devenit o preocupare intensa pentru psihologi, dat fiind faptul ca orice activitate omeneasca depinde nu numai de conditiile obiective in care se desfasoara, ci si de atitudinea si experienta personala a oamenilor, de cunostintele si deprinderile lor.
Psihologia Muncii reprezinta o ramura speciala a psihologiei cu orientare practica, care se ocupa de conditiile psihologice si de consecintele muncii.
Ea analizeaza
* motivele alegerii profesiei,
* utilizeaza teste psihometrice,
* urmareste cauzele oboselii si ale satisfactiei in munca.
Obiectul psihologiei muncii il constituie componentele psihologice ale diferitelor activitati, precum si factorii psihologici care contribuie la sporirea productivitatii si a satisfactiei in munca.
Psihologul muncii abordeaza problemele care apar intr-o complexitate deosebita in mai multe domenii, precum:
* problema cresterii productivitatii muncii si a randamentului uman;
* problemele securitatii muncii;
* probleme privind stabilirea cerintelor meseriilor, functiilor si locurilor de munca in termeni de abilitati, aptitudini individuale, aprecierea indivizilor in functie de gradul in care poseda aceste abilitati si orientarea lor spre diferite meserii si locuri de munca, in asa fel incât cerintele acestora din urma sa se potriveasca cu insusirile fiecarui individ;
* probleme privind cresterea satisfactiilor morale ale muncii;
* probleme implicate in insusirea metodelor culturale ale grupului de lucru, ale atitudinilor si normelor acceptate in comun
Scopul psihologiei muncii este cresterea eficientei muncii cu oameni mai satisfacuti. Eficienta muncii depinde de factori, cum ar fi: aptitudinea pentru lucrarile corespunzatoare, particularitatile masinilor, instrumentelor sau altor mijloace intrebuintate de muncitor, eficacitatea instruirii, motivatia si conditiile muncii, factorii epuizarii.

Be Sociable, Share!

Leave a Reply